vineri, 30 ianuarie 2009

Ea e Laura


Ma numesc IRIMIA LAURA de 32 ani mama a 2 copii, in varsta de 12 si 7 ani. Pe data de 08.12.2008 (luni) m-am internat la spitalul Judetian Botosani la sectia ORL la d--na dr. Cristina Apetroaie.
Stiind toate simtomele mele (scaderea auzului, ameteli, dezechilibru, dureri de cap si vedere dubla) m-a trimis la un neurolog sa ma consulte. A doua zi (marti) dimineata am mers la d-na dr. Marinela Simon m-a consultat si mi-a spus sa fac un RMN. Urmatoarea zi (miercuri) am fost la Suceava pentru a face RMN.
Dupa 2 ore am primit cea mai cumplita veste NEURINOM DE ACUSTIC pe partea dreapta si trebuie operat cat de urgent pentru ca e destul de mare, adica 4/3, 3/3 cm si un chist retentional la nivelul sinusului maxilar stang, dimensiuni de 14/19 mm.
Atunci am simtit cum mi se inmoaie picioarele si ma intrebam "de ce eu", pentru ca tot timpul in anotimpul rece imi pun ceva in cap "de ce tocmai la cap?". Pe data de 12.12.2008 (vineri) am fost externata, dandu-mi-se trimitere la Bucuresti, la clinica neurochirurgie IBONI la prof. dr Leon Danaila. In dimineata de 14.12.2008 (duminica) am plecat cu sora mea la Bucuresti, pentru ca dr. Danaila are program numai dimineata de la 7-8.
Cu ajutorul lui Dumnezeu am ajuns cu bine, chiar daca am fost foarte obosita, pentru ca am facut 10 ore cu autocarul. Pe data de 15.12.2008 (luni) am ajuns la dr. Danaila. A vazut RMN si atunci mi-a zis de riscul de dupa operatie (adica e posibil sa raman cu paralizie faciala) si sa vin la mijlocul lunii ianuarie 2009, pentru ca "acum suntem in pragul sarbatorilor de iarna".
Vreau sa va spun ca am avut un alt soc, dar mai mare ... nici azi nu imi pot imagina cum mi-ar fi sa fiu paralizata facial. Tot luni dupa amiaza ne-am pornit inapoi spre Botosani. Am ajuns seara acasa, la ora 23.00. Eram foarte obosita si din cauza drumului, si psihic. Am stat 3 zile in pat pana mi-am revenit. Incercand sa uit de problema mea, pe data de 22 Dec., am aflat ca singura mea bunica e internata in spital si se simte foarte rau. Pe 26 Dec., am primit o veste foarte rea, ca "Mamaia a decedat".
Nu pot sa va descriu nici acum ce am simtit (in momentul acela, pur si simplu eram in lumea mea). Pe 28 Dec., a inmormantat-o, dar eu nu am putut sa merg pentru ca dimineata am avut niste dureri de cap groaznice.
Pe 27 Dec., am cautat pe internet sa vad ce scrie de boala mea. Acolo am gasit site-ul lui DAN SANTIMBRIANU si am aflat mai multe informatii si ca as avea o sansa 100% sa ma fac sanatoasa, mergand in HANNOVER, dar imi trebuie 35.000 Euro, pe care nu ii am intr-un timp asa de scurt. Am incercat pana acum, dar nu am avut nici un succes.

Ajutor

Au nevoie de ajutor. Am conceput acest blog pentru ca EI au nevoie de ajutor. Ei sunt de-ai nostri, ei sunt ca noi, noi putem fi ei. Totusi trebuie sa intelegem ca ei pot fi din nou ca noi. Ei cer ajutorul pe blogurile lor, noi vom cere ajutor pentru ei. Noi nu ii cunoastem, nici ei pe noi. Dar de ajutat putem sa ii ajutam. Daca timpul nu va permite sa le depuneti bani in cont, accesati publicitatea din blog. Va garantam ca va ajunge la EI. Vom fi cat se poate de transparenti si vom raspunde la toate intrebarile voastre.

About This Blog

About This Blog

  © Blogger templates 'Sunshine' by Ourblogtemplates.com 2008

Back to TOP